de Nicolae Radu

 

Sunt inculpatul ideal, predestinat,

Deşi nu mă ştiu vinovat.

Din când în când mă cheamă iarăşi

La adunarea de tovarăşi.

N-am ce să apăr, n-am greşit,

N-am fost nici ieri, nici astăzi fericit.

Se face prezența nominală,

Se respectă procedura rituală,

Se caută cu insistență un conflict,

Necesar pentru judecată şi verdict.

Negăsindu-mi o vină mai mare,

Mi se mai dă o amânare:

“Dar să ştii că data viitoare

Nu vei scăpa de condamnare”…

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Google Plus
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Email
  • RSS

Comments

comments

Add Comment Register



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Post Navigation

Email
Pinterest