“La început era Cuvântul(..) Şi Cuvântul era Dumnezeu”. Așa își începe Ioan Evanghelia sa.

 În dicţionare cuvântul este definit ca unitatea de bază a vocabularului, ca instrument esenţial pentru comunicare. Definiţia se limitează numai la aspectul descriptiv al conceptului.  În sens biblic Cuvântul-Dumnezeu nu poate fi lipsit de atributul Creator pentru că prin Cuvânt a fost creat tot ce există. Dumnezeu a spus : “Să fie lumină ! Şi a fost lumină” et cetera. (Geneza, 1, 3-12) De reţinut faptul că singura fiinţă care a primit darul cuvânului a fost omul. La început oamenii au folosit cuvântul pentru a se înţelege, era deja destul de mult. Cu timpul s-a observat că poate fi folosit pentru a influenţa, pentru a-i convinge și determina pe oameni să facă un anumit lucru. Roger Bacon avertizase încă din secolul 13 că rostul cuvântului este de a putea să acţionezi.

Politica a fost domeniul preferat de cei ce au folosit cuvântul în acest scop. Istoria păstrează numeroase nume de mari oratori care au influenţat-o cu ajutorul Cuvântului : Demostene, Antifon, Lisias, Lisocrate, Licurg, Pericle, Gorgias, Cicero, Iulius Cezar, pentru perioada antică, Gandi, Nehru, Churchill, Roosevelt, De Gaule, Hitler, Fidel Castro, pentru contemporaneitate.  Modalităţile de influenţă au fost diferite : forţă, rezonanţă, subtilitate, blândaţe, persuasiune, minciună și altele. Un domeniu important unde Cuvântul si-a manifestat virtuţile a fost literatura. Poeţii, dramaturgii și prozatorii au identificat vocaţia artistică a cuvintelor și le-au dat semnificaţii speciale, seducătoare, folosind simboluri și figuri de stil.

În secolul 20, recunoscut ca secol al marilor descoperiri și al aprofundării cunoașterii, actul limbajului a costituit un important domeniu de cercetare. Sintagma act de limbaj a fost folosită pentru prima dată de William James la sfârșitul secolului 19. Se înţelege prin act de limbaj mijlocul folosit de vorbitor pentru a acţiona asupra celor ce-l ascultă. Vorbitorul dorește să-l facă pe ascultător să depășească sensul semantic, să producă o acţiune, să performeze. În acest scop limbajul oferă o bogăţie de cuvinte și nuanţe expresive.

Doi cercetători sunt consideraţi ca pionieri în studiul actului de limbaj.

John Langshaw Austin filozof analitic englez, născut la începutul secolului 20, recunoscut ca important specialist în domeniu, este autorul unei teorii a actului de limbaj, După Austin un enunţ nu este numai constatare ci și un act. Enunţul-act este denumit performativ.  Pentru a susţine această afirmaţie el folosește noţiuni speciale pe care le definește în termeni englezești, dificil de tradus în limba română. Cel ce vorbește este denumit locutor ; efectul psihologic produs asupra receptorului este un efect perlocutor ; un efect ilocutor desemnează funcţia performativă adaptată la normele convenţionale și la circumstanţele de moment (nu poţi cere să fie botezat un vapor într-un lighean !).

Austin și-a lansat teoria  într-o conferinţă susţinută în 1955 la Harward cu tema “How to do things with words” (Când zici, să faci). El a susţinut că un enunţ poate fi și un act performativ, o îndeplinire cu consecinţe practice. Un act performativ al limbajului, o promisiune, un ordin, este concondiţionat de cele două efecte menţionate mai sus : un efect ilocutor, care constă într-o funcţie performativă convenţională, nu poţi să ceri ceea ce nu este posibil în condiţiile actuale, și un efect perlocutor, care costă în efectul psihologic asupra destinatarului : dacă spui că e frig, destinatarul închide fereastra. Exemple de acte performative : când ofiţerul de Stare Civilă spune : “vă declar soţ și soţie” modifică statutul celor doi parteneri, îndeplinește un act performativ ; ordinul unui comandant militar este urmat de executare, un act performativ, etc.,

Un alt important cercetător al teoriei limbajului a fost rusul Roman Jakobson, ajuns, după multe peregrinări, în Statele Unite ale Americii. El precizează că pentru realizarea unui act de limbaj este nevoie de un mesaj, un emiţător și un destinatar-receptor și că pentru ca mesajul să fie operant sunt necesare trei condiţii : un context, un cod comun și un contact. Stabilește apoi șase funcţii ale limbajului :

-expresivă, sau emotivă, să-l convingă pe receptor, să-i determine o atitudine,

-conativă, receptorul să creadă că acţionează în cunoștinţă de cauză,

-fatică, recepţia să fie confirmată,

-metalingvistică, partenerii să folosească același cod (limbă),

-referenţială, mesajul să vizeze același obiect sau eveniment,

-poetică, o funcţie foarte importantă care face din mesaj un obiect estetic cu putere de seducţie.

Mesajul poate fi verbal, oral sau scris, și neverbal când se bazează pe înţelegere implicită, gesturi, culori, mirosuri. El poate fi atemporal sau efemer.

Lucrările celor doi savanţi sunt mult mai complexe, greu de prezentat într-un articol de Blog, cei ce vor să afle mai mult le pot consulta în numeroasele mijloace moderne de informare.

 Alte personalităţi știinţifice care au adus contribuţii la tema limbajului ca mijloc de influenţare sau executare au fost americaniil John Searle, Daniel Vanderveken, francezii  Ronald Barthes, Philippe  Sollers, Julia Kristeva,  Jacques Derrida și alţii.

Recent, în anul 2015, a apărut un roman cu titlul “Cea de a șaptea funcţie a limbajului“, autor Laurent Binet, unde personaje contemporane reale sunt implicate de imaginaţia autorului într-o competiţie pentru aflarea unui presupus mijloc de influenţare, prin aplicarea unei metode concepută de Roman Jacobson, metodă nepublicată, aflată, prezumtiv, în posesia unor specialiști ai limbajului. Autorul profită de o temă generoasă pentru a intra în intimitatea unor mari personalităţi ale secoluli 20. Meritul al acestui roman, de altfel bine scris, este că introduce pe cititor într-un domeniu de filozofie culturală, pe nedrept evitat de literatură.

Nicolae Radu, aprilie, 2016

Image courtesy of digitalart at FreeDigitalPhotos.net

Image courtesy of Geerati at FreeDigitalPhotos.net

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Google Plus
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Email
  • RSS

Comments

comments

Add Comment Register



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Post Navigation

Email
Pinterest