Budismul, mai mult o practică filozofică decât o religie, păstrează un loc important în viaţa spirituală contemporană. Atracţia pentru Budism este justificată de faptul că oferă o perspectivă după sfârșitul unei vieţi, reîntruparea, și răspunsuri la întrebările unei existenţe plină de probleme, frustraţii, dureri și la sfârșit încheiată prin moarte. Esenţa Budismului constă în următoarea constatare :  Aflat în faţa unor emoţii confuze și a necunoașterii, omul folosește puterea de judecată și înţelepciunea obţinute prin reculegere și meditaţie și schimbă atitudinea faţă de necazuri și moarte. Schimbarea este obţinută prin karma, concept central al religiilor indiene vechi, definit ca totalitatea actiunilor unui individ, efectuate sau în curs de efectuare. De notat că indienii vechi erau convinși de continuitatea vieţii și de consecinţele actelor săvârșite într-o existenţă viitoare.

Budismul este acceptat ca religie în sensul de ansamblu al ideilor împărtășite de o comunitate care adoptă un cod de conduită și un cadru de referinţă, dar nu evocă un Creator primordial care pedepsește sau răsplătește. Budiștii caută cheia înţelepciunii în ei înșii, un dar spiritual moștenit. “Nu cerceta nici trecutul nici viitorul, trecutul a dispărut, viitorul încă nu a venit, reţine ceea ce vezi în acest moment” îl îndeamnă Buda pe adeptul său.

Libertatea spiritului, reînnoită prin reîncarnări succesive, permite printr-un efort de “trezire” și de modificare a mentalului. revelarea drumului către  înţelepciune, care duce la Nirvana, concept definit ca iluminare și eliberare de focul pasiunilor și de ignoranţă.

Budismul nu recomandă izolarea de lume ci evitarea suferinţelor prin căutarea cauzelor și înlăturarea lor printr-un act de cunoaștere de sine care permite o stare de detașare cu eliberarea de suferinţe și dorinţe. Nirvana budiștilor nu este echivalentă cu Paradisul creștinilor, o promisiune virtuală, ea este o stare în care suferinţele și dorinţele sunt îndepărtate și se realizează în prezent,  printr-o trezire spirituală.

Budismul este o filozofie și religie foarte bine elaborată, care se adresează spiritului, psihicului și corpului în care asceza și meditaţia  sunt practici fundamentale. Un principiu important al Budismului este cel al impermanenţei care spune că nimic nu este imuabil și etern, că orice lucru sau fenomen tinde să se schimbe sau să dispară. De reţinut negarea eternităţii, categorie care stă la baza religiilor și înlocuirea ei cu înţelepciunea aflată la îndemâna omului. “Nu există lumină mai mare decât înţelepciunea” îi învaţă Buda pe adepţii săi. Impermanenţa nu este o fatalitate ci o șansă care permite schimbarea și eliberarea de suferinţe și dorinţe.

Alt concept important al Budismului este cel de impersonalitate, care constă în renunţarea la  atașamentul faţă de bunurile materiale și la dorinţe. Abaterea de la drumul către înţelepciune,  ignoranţa, duce la influenţarea mentalului, la condiţionarea lui de dorinţe și împiedică sau întârzie trezirea spirituală.

Meditaţia ocupă locul central în filozofia și religia budistă. Există două categorii de practică budistă a meditaţiei :

-Shamatha - liniștea sufletească necesară dezvoltării unei capacităţi de concentrare și focalizare a atenţiei. și

-Vipasana - viziunea, capacitatea înţelepciunii de a percepe adevărata  realitate.

Opt pași duc la trezirea spirituală : concentrarea prin meditaţie ; înţelegerea corectă a lucrurilor și fenomenelor ; gândire corectă, bine intenţionată ; vorbire corectă ; decizie bună și acţiune corectă ; mijloace corecte de existenţă ; eforturi adaptate acţiunilor întreprinse ; acordarea unei atenţii corecte a corpului, spiritului, senzaţiilor și fenomenelor.

Filozofie complexă, cu practici și reguli precise, canoane, catre nu neglijează nici corpul, nici intelectul, psihicul, nici spiritul, Budismul exclude dușmănia și recomandă iubirea. ”Numai dragostea poate să stingă ura, niciodată o dușmănie nu a stins alte dușmănii” i-a învătat Buda pe ucenicii săi.

Numele de Budism vine din limba sanscrită, unde Budha însemnă iluminatul. Creatorul budismului a fost un prinţ indian Gautama Sidartha. Legenda spune că tatăl său l-a izolat de lume în urma unui vis în care fiul pleca de acasă pentru a se dedica  ascezei și vieţii în singurătate. Gautama a reușit să iasă din palat de patru ori și a întâlnit un bătrân, un bolnav, un mort și un călugăr. De la primii trei a reţinut vremelnicia și suferinţa și de la al patrulea calea de urmat. S-a retras în  jungla Uruvela unde a trăit în post și meditaţie timp de șase ani. A înţeles că locul lui este între cei pe care trebuie să-i îndrume pe calea înţelepciunii, Karma în limba sanscrită. Revenit printre oameni a predicat învăţătura căpătată prin meditaţie care a fost adoptată de numeroși adepţi, printre care tatăl și fiul său, dar cel mai apropiat a fost Ananda, cel ce este considerat primul autor de texte budiste scrise în sanscrita veche. Se crede că variantele ulterioare au fost influenţate de autorii lor, ceea ce explică multitudinea școlilor budiste cunoscute astăzi. Au existat multe încercări de reglementare a filozofiei și practicii budiste  prin organizarea de Concilii budiste, dar diferenţele au continuat. Dintre școlile budiste, numeroase, cele mai cunoscute sunt Theranada – Budismul sudic, Mahayana – Budismul estic și Vajhaiana – budismul nordic.

Se spune că înainte de moarte, când discipolul său cel mai apropiat încerca să-l consoleze, i-a spus : “Destul, Ananda, încetează să te jeluiești, cum poţi crede că ceea ce naște ar putea să nu moară ?”.

După “stingerea” lui Buda, petrecută în anul 543 înainte de Hristos s-au întemeiat numeroase comunităti religioase și s-au construit temple în care se învăţa și se practica Budismul. Călugării pregătiţi în temple au răspândit concepţiile profetului lor în toată India și în Asia. Ulterior Budismul a fost adoptat și în alte continente unde frumuseţea și complexitatea conceptelor au fost apreciate și practicate. În Franţa și în alte ţări funcţionează  numeroase centre de studiu și practică budistă. Diferite statistici confirmă cifre între 450 și 500 milioane de practicanţi actuali ai Budismului.

Nicolae Radu   09.01.2015

 

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Google Plus
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Email
  • RSS

Comments

comments

Add Comment Register



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Post Navigation

Email
Pinterest