Aici puteți citi capitolul 1capitolul 2capitolul 3capitolul 4capitolul 5capitolul 6capitolul 7capitolul 8capitolul 9capitolul 10capitolul 11 și capitolul 12 al romanului „Paradisul Mateilor”.

Nu căutaţi satul Mateilor, nici la munte nici la câmpie, nici pe hartă. Singurul loc unde poate fi găsit este această carte, unde l-am păstrat pentru amatorii de turism literar.

Paradisurile uitate au fost şterse de pe fata pământului, au rămas numai în cărţi, locuri ascunse ignoranţilor, neştiutorilor că există şi suflete nepierdute, uitate, amatorilor de valori materiale, palpabile, numerabile.

Data istorică de dispariţie a Paradisului Mateilor n-a fost consemnată oficial, dar dacă un turist va întreba, să-i spuneţi că ultimii supravieţuitori au dispărut atunci când a venit în sat un păstor nou, priceput mai mult la miei, decât la suflete de creştin. Trimisul Vlădicăi a reformat Paradisul de la Mateii, în virtutea calităţii sale de proprietar al stânei :

— E a mea şi fac ce vreau în ea. Voi începe prin botezul Mateilor, am să le dau nume de sfinţi, ca să-i pot pune la pomelnic, că nu se poate un pomelnic fără nume şi fără taxă. Şi cimitirul am să-l mut din nou, pe morţii care plătesc îi duc la Biserică, să fie mai aproape de casa mea, cei ce nu plătesc nu vor avea parte de pomelnic.

După ce au primit nume de sfinţi, locuitorii fostului Paradis au intrat în rândul lumii, au adus primar, jandar’, calendar, învăţător, judecător, negustori, consilieri, spiţeri şi informatori.   S-au desfiinţat curţile, s-au ars cărţile, au fost duşi zănatecii la ospiciu, într-un cuvânt a fost instaurată dezordinea devoratoare omenească. Din, vechiul Paradis al Mateilor nu s-a mai păstrat decât Sfânta Nepăsare, cu rang de Matroană protectoare a noului sat, rebotezat şi el, cu numele de Filială a parohiei.

Cu umilinţa celui nevrednic să primească Înfricoşătoarea Taină, mă înclin şi îngenunchez aici, după ultima pagină scrisă a Paradisului Mateilor, şi mă rog pentru sufletele morţilor nedezgropaţi şi nepomeniţi, din Cimitirul abandonat. Fie-le ţărâna uşoară!

Nu ascund speranţa că prietenul meu cu nume de cod 09 bis, îşi va ţine promisiunea unei binemeritate revanşe.

 

Nicolae Radu

Istoric (Suplinitor)

 

21 Iunie 2006, Solstiţiul de vară

Bourg en Bresse, Franţa

Sursa foto: wikimedia.org, Franz Barbarini – Ansicht von Schlern

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Google Plus
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Email
  • RSS

Comments

comments

Add Comment Register



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Post Navigation

Email
Pinterest