de Nicolae Radu

Aici puteți citi capitolul 1 și capitolul 2 al romanului „Paradisul Mateilor”.

Toată lumea aflase la Mateii despre unu’ Adam, le spusese popa, zicea că scrie în Carte. Nu era de-al lor, nu era Matei, nu fusese niciodată la Mateii, dacă o fi fost o rudă depărtată, treaba lui, nu mai avea nici-o legătură cu ei. Cine mai poate să ştie acum, şi mai ales cine mai poate să spună, dacă n-or fi fost mai mulţi Adami, în Carte nu scrie, însă Dumnezeu nu e obligat să facă întocmai ce scrie în Carte, El poate să facă, oricând vrea El, unu’ sau mai mulţi Adami, mai buni şi mai cuminţi decât păcătosul ăla, care a furat mere.

— Ce a mai făcut, altceva, decât păcatul cu măru’, Adam din Carte? , a întrebat într-o zi un Matei mai sucit.

N-a ştiut nici unul să răspundă şi a continuat tot el:

— Dacă stai să te gândeşti bine, deşi nu e bine să te gândeşti, că te doare capu’, bietul Adam era un amărât în Paradisul lui, n-avea casă, n-avea pălărie, îl ploua în cap, asta era bine că-l mai spăla, n-avea pâine, răbda de foame, n-avea gaz, nici lampă n-avea, stătea noaptea pă întuneric. Nu, nu se poate ca Dumnezeu să fi făcut un singur Adam şi nu se poate ca noi să fim urmaşii unui Adam furăcios.

— Nu e bine să cârteşti, fiule, i-a replicat popa, apărut pe neaşteptate, nu se ştie dacă din întâmplare sau trimis de cineva. Cartea e Carte şi când spui ce nu scrie în Carte este erezie, păcat mare, nici eu nu pot să-l iert. Dacă mai sunt şi alte Taine, şi eu cred că sunt, numai Dumnezeu le ştie, noi oamenii, nici tu nici eu, n-avem voie să le cercetăm. Adam nu era chiar aşa de amărât, avea de toate în Paradis, n-avea pâine, avea alte feluri de mâncare, poate mai bune, n-avea pălărie, că nu-i trebuia, avea poruncă soarele să nu-l ardă prea tare şi ploile să nu-l ude mai mult de cât avea nevoie ca să-l spele. Ce să facă el cu lampa, când vedea pe întuneric, aşa cum văd şi acuma multe animale? Să nu-i duci tu grija lui Adam fiule, vezi-ţi de nevoile tale.

— Nu te teme pentru mine părinte, că eu n-am nici griji, nici nevoi, aici,la Mateii, avem de toate, slavă Domnului. în ce-l priveşte pe Adam, eu tot nu cred că era chiar atât de fericit şi nu cred că are o legătură de rudenie cu vre-unul dintre noi. Copii lui s-au omorât unul pe altul şi nici n-au avut muieri să facă şi ei copii.

— Ba are legătură! În Carte scrie despre urmaşii lui Adam, rămaşi de la Cain, care era plugar, că au fost mulţi, unii au locuit în corturi, au păzit vite, alţii au cântat cu lăuta şi cavalul, au fost şi unii păcătoşi, ca Lameh, care a omorât un om pentru o rană şi un tânăr pentru nişte vânătăi. Domnul s-a milostivit de Eva, numele ei înseamnă Viaţă, plângea sărmana după Abel, şi i-a dat al treilea copil, pe Set, adică un Înlocuitor, care a avut mulţi urmaşi. Mai scrie că urmaşii lui Adam l-au mâhnit pe Bunul Dumnezeu cu răutăţile lor, şi într-o zi a zis că va îneca pe pământ, cu Potopul, toate vietăţile, târâtoare, păsări, vite şi pe toţi urmaşii oamenilor. Au mai fost şi alte păcate, ale altor fii ai Lui Dumnezeu, uriaşii, care veneau pe pământ, se împreunau cu fetele oamenilor, că erau frumoase, le luau de neveste şi făceau copii de uriaşi, fiinţe pline de bărbăţie şi trufie şi nu umile, cum îi plăcea Lui Dumnezeu. În marea Lui bunătate însă, i-a părut rău să distrugă tot ce zidise cu trudă, aşa că l-a ales pe Noe, un om bun, numele lui înseamnă Mângâiere. Noe a căpătat milă în faţa lui Dumnezeu, l-a pus să facă o corabie mare şi l-a salvat împreună cu câte o pereche din toate animalele.

Aşa că toţi oamenii de pe pământ sunt urmaşii lui Noe, urmaşul lui Set, fiul înlocuitor al lui Adam şi al Evei. Voi, ăştia de la Mateii sunteţi o stirpe lăsată de Domnul, ca să-şi aducă aminte de Raiul Lui, dar tot din Adam, primul om făcut de Dumnezeu, vă trageţi.

Un Matei de pe margine, martor la cuvântarea popii, a spus şi el ceva, deşi nu ştia exact ce voia să spună:

— Eu nu mă bag, că nu e bine să te bagi unde nu-ţi fierbe oala, da-mi dau şi eu cu părerea, deşi n-am păreri, n-am avut de unde să le iau, da’ întreb, aşa ca omu’, dacă Adam a fost făcut de Dumnezeu, nu este şi el fiul Lui?

— Erezie, fiule, mare erezie să vorbeşti despre ce nu ştii, l-a apostrofat popa. Adam a fost făcut de Dumnezeu din lut, adică din pământ, din argilă că e mai moale, când o amesteci cu apă, dar nu este fiul Lui, pentru că Adam nu s-a născut, n-are mamă. Singurul Fiu al lui Dumnezeu pe pământ a fost Mântuitorul Isus Hristos, Cel născut din Fecioară şi din Duhul Sfânt, adică din Dumnezeu. Cum ar fi putut Dumnezeu să fie tatăl unui păcătos, al unuia care fură mere?

Bietul Ereticu a uitat, după obiceiul dintotdeauna al Mateilor, când sunt puşi la încurcătură, să închidă gura, ceea ce pentru popă a fost un semn că s-a pocăit, da’ degeaba, că el nu putea să ierte o erezie aşa de mare.

După această predică a popii nu s-a mai aflat mare lucru despre Adamla Mateii, de ce să te interesezi de un om care nici măcar nu s-a născut, n-are mamă şi, pe deasupra mai era şi un păcătos, şi ce păcătos, ăl mai păcătos om, că de la el se trag toate necazurile. Ar fi vrut Matei să mai întrebe dacă, după moarte, l-a primit Dumnezeu pe Adam în cer, că era nebotezat, da’ i-a fost frică să nu cadă în altă erezie, ce-o fi aia?, că n-auzise de ea până atunci.

 

Dar bietul Matei cădea, fără să vrea, dintr-un păcat în alt păcat, degeaba se ruga în fiecare dimineaţă: « ..şi nu mă duce Doamne în păcat », când credea că l-a auzit Domnul, venea popa şi-i spunea că iar a păcătuit, îi arăta Cartea, şi nu mai avea ce să spună, se închina şi îşi zicea în gândul lui: ’’Păcat, iar păcat, piei drace cu păcatele tale, păcat că nu ştiu să citesc, l-aş fi pândit pă popa când doarme, ca aia care i-a tăiat părul lui Samson, auzise de ăsta tot de la popă, l-aş fi pândit şi aş fi luat Cartea, ştiu că e păcat mare să furi, şi încă ce, o Carte, da’ ce mai conta, căzuse în groapa ereziei şi alt păcat mai mare nu exista, aşa i-a zis popa’’. Norocul lui a fost că Domnul îi ştia gândurile şi nu l-a lăsat să cadă în păcatul furăciosului, pentru că tot degeaba ar fi furat Cartea, că nu învăţase să citească.

 

Într-o zi însă, popa, neliniştit şi el de soarta lui Adam, a adus vorba fără să fie întrebat, nu în biserică, era păcat să spui în biserică altceva decât este scris în Carte, a întrebat când s-a întâlnit cu oamenii, cu Mateii, pe marginea unui şant, unde risipeau timpu’, că aveau prea mult şi nu ştiau ce să facă din el:

— A mai aflat careva dintre voi unde o fi Adam? Mă tot gândesc şi nu ştiu ce să spun, oricum, nu era un om oarecare, era primul om făcut de Dumnezeu, unde l-o fi dus după ce a murit? Că în rai nu l-a putut primi, nu era botezat, cum să duci în rai un nebotezat? Da’, nici în Iad nu cred că l-a aruncat.

N-au avut Mateii curaj să mai deschidă gura, popa era cam aspru, nu lăsa pe nimeni să spună altceva decât ce auzea de la el, adică din Carte. Paradisul Mateilor, cât era el de Paradis nu era un loc în care toată lumea spunea ce vrea, numai popa avea voie să vorbească, el era patronu’, era parohia lui şi spunea ce vrea în ea.

A rămas bietul popă fără răspuns, degeaba întreaba în dreapta şi în stânga, nu era niciunul mai breaz ca ella Mateii, că doar el, popa, primise har şi odată cu harul şi parohia. În legătură cu parohia ştia el mai multe da’ nu spunea, nu se dă o parohie la oricine, sunt multe ritualuri de împlinit şi sunt mulţi sfinţi la care trebuie să mergi şi să te rogi.

Cât despre Adam, lasă-l în plata Domunlui, are El un plan şi pentru cei ce n-au fost botezaţi, şi-a zis în barbă popa. Avea şi asa destule necazuri cu amărâţii ăştia de Matei, deşi spuneau că ei trăiesc în Paradis, toţi erau păcătoşi, veneau la el să le ierte păcatele şi a doua zi o luau de la capăt, şi iar veneau să-i ierte. De dimineaţa până seara se lupta cu păcatele lor, da’ nici asta nu era aşa de rău, ce s-ar fi făcut dacă nu era Adam cu primul lui păcat, din care se trag toate păcatele, ar fi rămas fără slujbă.

Auzise el că mulţi Matei sunt supăraţi pe Adam, că nu-l recunoşteau drept strămoş, ştia că unora nu le plăcea nici popa, cârteau, ziceau, în gândul lor, că face numai ce vrea el.

— Aşa e, e parohia mea şi fac ce vreau în ea, le-a ghicit popa gândurile, că d-aia era popă, să ştie ce gândesc Mateii, şi dacă nu ghicea, tot afla de la spovedanie, acolo se spunea tot, şi păcatele şi gândurile, nu ştiau oamenii să aleagă, spuneau tot, ca să scape de griji. Cu ce afla din ghicite şi de la spovedanie, popa se ducea, ştia el unde, şi mărturisea ce auzise. Toate gândurile rele, toate păcatele se cereau pedepsite şi popa avea grijă să nu aglomereze cerul cu toate relele de pe pământ, unele se puteau pedepsi aici, era bine şi pentru oameni, că scăpau de ele şi era bine şi pentru judecătorii din cer, aveau mai puţine cauze de judecat.

Până la urmă întrebările despre soarta lui Adam s-au risipit, nu mai erau de actualitate, multe întrebări rămân fără răspuns, timpul le acoperă cu resturi de păcate şi dacă mai rămâne vreuna descoperită vine pământul scos din groapă şi acoperă tot. La gândul ăsta popa a avut un junghi în capul pieptului, chiar să nu mai rămână nimic, dacă o fi asa, înseamnă că şi din harul lui nu va rămâne nimic. Ce o să spună la Judecată, când o să-l întrebe: « Ce ai făcut părinte cu harul? »

— Doamne iartă-mă a zis cu voce tare, bietul popă şi atunci a înţeles că şi el este urmaş al lui Adam, deci un păcătos. Şi atunci, i-a venit, nu ştia de unde, o întrebare grea, fără răspuns:    « Păcatele mele cine le va putea ierta? »

 

Sursa foto: wikimedia.org, Giovanni Batista Fogginni – Căderea omului, Bruegel cel Bătrân – Paradisul

Nu ratați următorul capitol, vinerea viitoare!

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Google Plus
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Email
  • RSS

Comments

comments

2 Thoughts on “Paradisul Mateilor – 3. Adam şi urmaşii lui

  1. Pingback: Paradisul Mateilor - cuprins | MemoriiDeMedic.ro

  2. Pingback: Paradisul Mateilor - Epilog | MemoriiDeMedic.ro

Add Comment Register



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Post Navigation

Email
Pinterest