de Nicolae Radu

 

Lasă-mă taină, semn de-ntrebare fără întrebări,

Facere neterminată, carte nescrisă, în așteptări.

Lasă-mă piatră, desăvârșire zidită, putere,

Aritmetica primelor legi, adunare, scădere.

M-ai scos din somnul materiei minerale, vieții ostilă,

M-ai trimis în universul biologic, creație inutilă.

M-ai pus să probez că exist, că am cunoștință de mine,

Să inventez timpul-iluzie, să separ răul de bine.

Mi-ai spus că sunt spiță de zeu, că sunt fiu

Legitim, frate mai mic al lui Hristos cel viu.

Cuvântul l-ai pus să nască himere,

S-aprindă lumină divină în lămpi efemere

Nonsensul e regula lumii de oameni, cea nouă,

Hazardul își face dreptate. El taie în două,

Păstrează o parte, o frunză, o creangă; așa, la-ntâmplare,

Sacrifică rodul din ou, din fruct și din floare.

Pe fără de lege i-ai făcut stăpâni peste lege,

Ce spune verdictul nu mai poți întelege.

Nebolnavii caută leac să se vindece,

Cei fără de vină, în temniță se-ntreabă: „De ce?”

Când lutului viață i-ai dat, în frumoasa grădină,

Știai că-i prea slab să înfrunte cereasca lumină,

Știai că iubirea nu este ascunsă-n celulă,

Că esența ei se află în atom și în moleculă.

Am totul în piatră: am taină, am univers, am iubire.

Întoarce-mă în piatra sfântă, lasă-mă desăvârșire.

Nu vezi că lumina cerească aleargă departe,

Și că nu pot s-o ajung înainte de moarte?

 

Bourg-en-Bresse, noiembrie, 2000.

 

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Google Plus
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Email
  • RSS

Comments

comments

Add Comment Register



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Post Navigation

Email
Pinterest