de Nicolae Radu


În expunerea precedentă am folosit cuvântul inteligenţă emoţională, apărut recent în limbajul  psihologilor.  Noţiunea inteligenţă este definită în DEX drept : “capacitate de a înţelege ușor și bine, de a sesiza esenţialul, de a rezolva situaţii și probleme noi pe baza cunoștinţelor anterioare”. Am optat pentru definiţia din Dex pentru a nu mă rătaci printre numeroasele definiţii formulate până acum. Joy Paul Guilford, psiholog amrican, recunosct pentru contribuţiile sale în problematica inteligenţei a găsit 400 definiţii ale inteligenţei. Precizez ca el a decedat în anul 1987. Câte vor fi apărut dupa aceea ! La noţiunea de inteligenţă au fost atașate în timp numeroase atribute care îi nuanţează sensul.  Fără sa intru în amănunte, ar fi și greu pentru că s-a scris foarte mult pe această temă, voi aminti doar teoria inteligenţelor multiple a lui Gardner, și modelul piramidal. Cei interesaţi vor găsi în Nota de la sfârșitul expunerii câteva clasificări ale inteligenţei întocmite de specialiștii psihologi.

Tentaţia de a măsura și introduce în calcule matematice, a tot ce se prezintă cunoașterii, nu i-a ocolit pe psihologi, au iniţiat teste standardizate de evaluare, foarte complicate și metode de calcul prin care au întocmit tabele de cuantificare a inteligenţei, cunoscute sub numele IQ, tradus în românește prin scor de inteligenţă. Dintre numeroasele teste concepute de psihologi amintim cele considerate mai fiabile, propuse de Wechsler, Stanford-Binet, Woodcooke-Johnson. Testele IQ au stabilit că 95% din populaţia lumii se situează  între cifrele IQ  85 și 115. De notat și observaţia cunoscută sub numele efectul Flynn, după care scorurile IQ au crescut cu câte 3 puncte în ultimele decenii.

 

Am ales ca temă a expunerii o noţiune de curând intrată în circuitul cunoașterii, noţiunea de inteligenţă emoţională (IE), pentru că i s-a acordat o importanţă din ce în ce mai mare în ultimul timp.

Voi prezenta două definiţii găsite în literatura de specialitate. Prima :  IE este definită ca formă de inteligenţă care presupune capacitatea de a controla  sentimentele și emoţiile, proprii și ale celorlalţi, de a face distincţie între ele și a utliza informaţiile obţinute  pentru a orienta gândurile și gesturile. A doua : IE este iscusinţa de a percepe și a exprima emoţiile, de a le integra pentru a ușura gândirea, de a supune emoţiile judecăţilor proprii și a le altora, de a le ordona.

Noţiunea de IE a fost evocată în anul 1990 de psihologii americani Peter Salovey și John Mayer, apoi  a fost dezvoltată de Daniel Coleman în cartea sa  ”Inteligenţă emoţională ” publicată în anu 1995. Este foarte probabil ca cei menţionaţi să se fi inspirat din mai vechea vocabulă a lui Theodule Ribot Logica emoţională. Autorii citaţi și alţii alăturaţi între timp, consideră că noua noţiune compensează deficitul concepţiei tradiţionale de inteligenţă, măsurată cu ajutorul indicilor de cuantificare IQ și asigură o evaluare mai bună de anticipare a unei reușite profesionale sau academice și cadrul unor relaţii îmbunătăţite cu ceilalţi. Coleman a semnalat observaţia că, cel puţin în Statele Unite, oamenii cu IQ foarte ridicat sunt percepuţi negativ de societate și au dificultăţi de exprimare și afirmare. El prezintă IE ca o posibilitate de evaluare a competenţelor egal distribuită la toate clasele sociale. IE poate să fie educată și dezvoltată prin antrenament, formaţiuni și manuale de specialitate. Neglijarea reacţiilor emoţionale în calcularea IQ îi scade predictibilitatea și are un efect negativ asupra performanţelor. IE, reprezentată de stăpânirea de sine, perseverenţă, motivaţie, respect faţă de ceilalti, poate fi poate fi stimulată, și dezvoltată încă din copilărie. O inteligenţă emoţională deficientă poate provoca instabilitate afectivă, priobleme de adaptare si pregătire profesională și chiar probleme medicale.

De felul în care cultivăm dialogul interior, în care integrăm emoţiile pecepute cu sinceritate, depinde comportamentul și rezultatele noastre de integrare în societate. Emoţiile ne-au fost lăsate pentru a fi folosite. Inconștientul, depozit de emoţii, simte nevoia de a se exprima și dacă noi îi refuzăm oferta, el va acţiona fără participarea noastră și va genera frustrări, teamă, scăderea elanului, depresie, sentiment de inexistenţă. Prin cultivarea și dezvoltarea Inteligenţei Emoţionale venim în întâmpinarea Incoștientului, un dar primit de om de la Creator. În sprijinul celor de mai sus voi adăuga și că Iisus Hristos ne îndeamnă să gândim cu inima, în înţeles de suflet.

 

NOTA

Tipuri de inteligenţă multiplă după Gardner.

i. logico-matematică ; i. lingvistică ; i. intrapersonală ; i. interpersonală ; i. Vizual spaţială ;  i. naturalistă ; i. muzicală ; i. kinestezică ; i. existenţialistă (spirituală)

 

Modelul piramidal de inteligenţă.

i. fluidă ; i. cristalizată i. inventivă ; viteză de percepţie ; percepţia acustică și vizuală ; memorie și învăţare ; i. îngheţată

 

Alte forme de inteligenţă.

I. colectivă ; i. artificială ; i. creativă ; i. de distribuţie ; i. socială ; i. animală ;  i. ambientală ; pozitivă și negativă ;

 

Sursa foto: wikimedia.org

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Google Plus
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Email
  • RSS

Comments

comments

Add Comment Register



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Post Navigation

Email
Pinterest