de Nicolae Radu

Americanii Williams Straus și Neil Howe au propus în ultimul deceniu al mileniului 2 o teorie a generaţiilor sociale, înţelese ca ansamblu de persoane născute într-o perioadă de 20-25 ani Cercetările celor doi sociologi au fost efectuate asupra generaţiilor din Statelor Unite ale Americii începând cu anul 1584, anul instalării primilor europeni pe teritoriul Statelor Unite. Au fost identificate un număr de 25 generaţii, inegale ca interval de timp, câte 4-5 generaţii pentru un secol, care se succed ritmic, și stabilesc analogii biografice cu generaţiile precedente. Autorii au observat că  cei ce aparţin unei generaţii de vârstă au tendinţa să manifeste comportamente asemănătoare. Complexitatea și  Cantitatea de informaţii obţinută de cei doi și de alţi cercetători care li s-a adăugat este foarte mare și nu poate să facă obiectul unui capitol din Abecedarul nostru.

În cele ce urmează ne vom referi la penultima subgeneraţie în care sunt rânduiţi cei născuţi între anii 1978 și 1994, și care a primit numele de generaţia Y, generatia Millenallias, a sfârșitului de mileniu. În Franţa sunt înregistraţi în generaţia Y un număr de 13 milioane tineri, fiind cea mai numeroasă generaţie. Numele vine de la cuvântul Why, pronunţat în engleză la fel ca litera y și de la faptul că cei născuţi în acest interval de timp poartă un instrument în formă de y cu care ascultă muzică sau vorbesc la telefon. Au mai fost și alte sugestii pentru originea numelui.

Acești tineri sunt beneficiarii perioadei de creștere economică din anii între care s-au născut. Caracteristica principală a acestei generaţii este tendinţa spre independenţă și refuzul de a intra în statutul de adult. Ei întârzie începutul unei școli de conducere auto, le place să iasă în grupuri, le place să bea alcool, să prelungească perioada de adolescenţă, nu sunt grăbiţi să ocupe un loc de muncă. Le place libertatea, sau ceea ce ei numesc libertate.  Bineînţeles că sunt și excepţii, ca să confirme reguula (!)

Tinerii care fac parte din această generaţie nu sunt de rea credinţă, dar vor să știe de ce li se cer anumite activităţi, de ce să meargă la școală, de ce să înveţe matematică și fizică, de ce să nu fumeze, de ce să muncească ? Într-o lume cu multe restricţii și constrângeri ei refuză limitarea libertăţii pentru că nu o înţeleg. Scepticismul reprezintă o dimensiune a personalităţii lor. Ei au nevoie de o imagine de ansamblu a sistemului și pentru că nu reușesc s-o găsească se demotivează și nu sunt performanţi. Așteaptă promovări rapide, se cred îndreptăţiti să promoveze, nu înţeleg noţiunea de experienţă și exercită presiune asupra nivelurilor manageriale superioare. Sistemul de valori și aptitudinile celor din generaţia Y se bazează pe dualul agresiune-apărare și pe o competivitate neînţeleasă. Este evident că apariţia internetului și a altor mijloace de comunicare au avut o influenţă mare asupa generaţiei Y și au marcat o schimbare a modului de viaţă. În primii lor ani cei din generaţia Y au practicat jocuri agresive pe ecran, au teleșarjat ilegal filme și emisiuni au stabilit legături cu lumea și au fost îndemnaţi să creadă că totul este posibil. În USA li se spune “Digital native” pentru că de la cea mai mică vârstă ei au folosit tastatura computerului.

Generaţia Y este deschisă către lume, dar nu este revoluţionară, comunicarea în linie nu înlocuiește nevoia de păstrare a legăturii cu trecutul, de conservare, își trimit mesaje, fotografii, imagini cu locurile vizitate, fără să le acorde o semnificaţie specială. Păstrează însă legătura cu concretul,  cunoaște valoarea banilor și nu se îndepărtează de realitate. Răsfăţaţi în copilărie întâmpina greutăţi în procesul educativ, nu citesc, se mulţumesc cu cele aflate pe Google și nu acordă atenţie ortografiei. Sunt dezinteresaţi de politică, sunt convinși că politicienii nu pot schimba nimic, nu partricipă la alegeri, nu votează și nu știu cine sunt candidaţii. Refuză condiţia părinţilor foarte activi profesionali, la angajare se interesează mai mult de drepturi și avantaje decât de obligaţiile ce le revin. Au apărut cazuri de tineri care după 2-3 ani de muncă au cerut un an sabatic pentru a face turul lumii, sau au intrat în șomaj timp de 3 luni pentru a fi liberi să facă ce vor.

Studii sociologice aprofundate asupra particularităţilor generaţiei Y nu există încă, dar exemple de generaţii asemănătoare au mai fost semnalate dealungul timpului, Socrate însuși vorbea despre tineri nemanieraţi care dispreţuiau autorităţile.  ansari

Comportamentul Generaţei Y nu e un motiv de îngrijorare ciclurile istorice se repetă după o schemă ce cuprinde înălţarea, trezirea, vrajba și criza, schema repetată în fiecare secol. De altfel, după generaţia Y urmează generaţia Z, o generaţie care pune deja noi probleme și folosește noile achiziţii tehnice așa cum au folosit strămosii focul.

Sursa foto: wikimedia.org

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Google Plus
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Email
  • RSS

Comments

comments

Add Comment Register



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Post Navigation

Email
Pinterest