de Nicolae Radu

În urmă cu 40 – 50 de ani satul în care m-am născut era un furnicar, oamenii se sculau devreme, aveau o mulţime de lucruri de făcut, deschideau coteţele de păsări, curăţau grajdurile, adăpau vitele și le îndemnau spre izlaz, însoţite de unul dintre copii. În toate curţile se aflau vite, vaci, oi, capre, un cal sau o iapă, porci, fiecare cu progenitura sa. Consătenii mei aveau totdeauna de lucru, nu i-am auzit niciodată văietându-se ca n-au ce să facă. În sat erau câteva zeci de meseriași, cizmari, croitori, tâmplari, dulgheri, dogari, fierari, potcovari, prăvăliași, zidari, negustori. Dacă se strica ceva, un obiect casnic, se rupeau pantalonii sau sandalele, găseai repede meseriașul potrivit pentru reparaţie.

Nimic nu mai este la fel astăzi, nu mai vezi vite în curţile oamenilor, izlazul e gol, au dipărut meseriașii, singurul loc unde poţi întâlni pe cineva este cârciuma, acolo găsești doi-trei mușterii dar nu prea ai cu cine să schimbi o vorbă. Am insistat, am mers la crâșmă și i-am întrebat pe cei câţiva tineri abonaţii localului, ce știu să facă și dacă au învătat o meserie.

-Meserie ?!, ce meserie să învăţ, are cineva nevoie de meseriași, azi dacă ţi se tocesc pingelele te duci și cumperi alte sandale, te costă la fel, dacă vrei să mănânci brânză sau unt, n-ai decât să vii la prăvălie unde găsești de toate, nu merită să te scoli în fiecare dimineaţă sa duci vitele  în izlaz sau să baţi nicovala cu ciocanul.

-Văd că beţi câte o bere, de unde aveţi cu ce s-o cumpăraţi.

- Auzi întrebare, credeam că vrei să ne dai câte un rând, că n-avem cu ce să ne împrospătăm, că ajutorul de boală primit de la stat nu ne ajunge nici pentru tutun. O lungim și noi cum putem, bem pe datorie până vine ajutorul pe luna viitoare. Azi bem din pensia mamei lui Mitică.

N-am mai găsit nimic de spus, nu l-am întrebat pentru ce boală primește ajutor, am tăcut și după o mică pauză l-am rugat pe câciumar să le mai dea câte o bere.

-Mai pune și niște ţigări și să mai treci pe la noi, că ești un om cumsecade, mi-a spus interlocutorul meu  drept mulţumire.

În drum spre casă am cugetat la vorbele consăteanului meu. “Cine mai are nevoie de meseriași ?” și “nu merită să te scoli în fiecare dimineaţă, când poţi să cumperi lapte și brânză de la prăvălie”. Omul avea dreptate, în satul meu și probabil în toată ţara domnește obsolescenţa programată, tehnologia modernă constriește aparatură cu durată de viaţă scurtă, cu piese de schimb neramplasabile, vechle profesii au devenit inutilizabile, prea costisitoare, nimeni nu mi are nevoie de cizmar, de croitor sau potcovar. Strategia societăţii zisă “de consum !” încurajează folosirea de obiecte noi,  care se uzează repede. Consecinţe grave ale acestei strategii sunt șomajul și foarte grav, acumularea unor mari cantităţi de deseuri care otrăvesc pământul, apele și aerul, dar noii stăpâni ai lumii nu se gândesc la consecinţe, ei sunt interesaţi doar să vândă și să câștge bani cât mai mulţi

Pentru a nu rămâne dator voi completa cele spuse mai sus cu definiţia obsolescenţei.

Termenul își are originea lingvisitică în latinescul obs-oletus, obs-olescere care se traduce prin ieșit din uz, demodat. Dicţionarele definesc obsolescenţa ca pierdere progresivă a funcţionalităţii, uzură morală, declasare tehnologică. Există și forma de obsolescenţă profesională prin care se înţelege învechirea informaţiilor prin apariţia altor informaţii noi, mai performante.

Din păcate vocaţia progresistă a termenului obsolescenţă a fost maculată de strategia societăţii de consum, care i-a adăugat si vocabula programată, cu efecte dezastruoase asupra vieţii oamenilor.

 

Sursa foto: wikimedia.org

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Google Plus
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Email
  • RSS

Comments

comments

Add Comment Register



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Post Navigation

Email
Pinterest