După un debut editorial oarecum ezitant – autorul părând să nu poată opta decisiv între poezie, jurnal, memorialistică sau roman de ficţiune, deşi se mişca dezinvolt în fiecare dintre ele – Nicolae Radu a ales, în cele din urmă, proza. Avem toate motivele să credem că a fost o opţiune inspirată. Cărţile sale, dificil de clasificat după canoanele literare curente, (este vorba atât de Cerbul de la tufanul trăznit – Editura Conphis, Râmnicu Vâlcea, 2002, cât şi de Memorie uitată – Editura Antim Ivireanul, Râmnicu Vâlcea, 2005) ne-au recomandat un autor original, dornic să se exprime pe sine, dar, în acelaşi timp, capabil de construcţii epice demne de interes, apte să configureze destinele unui anumit tip de umanitate.

Departe de mentalitatea curentă, reductibilă la formula „viaţa mea e un roman”, prozatorul de origine vâlceană, trăitor de mai mulţi ani în Franţa, are orgoliul (îndreptăţit, credem noi) de a aspira şi la „altceva” decât la transcrierea unor experienţe personale, oricât de interesante ar fi acestea, pentru a încerca, să convertească materialul de viaţă în construcţii epice atrăgătoare, pline de interes, configurate după o concepţie proprie şi într-o arhitectură artistică originală..

Pornind, deci, de la materialul „brut” pe care timpul l-a sedimentat în memoria şi fiinţa sa, Nicolae Radu îşi făureşte diverse „module” din care încearcă apoi să înalţe zidiri literare aparţinând deopotrivă realităţii palpabile, dar generând şi – cum să spun? – un soi de meta-realitate, care te seduce, iar pe alocuri chiar te fascinează.

Aşa se întâmplă şi în cartea de faţă.

Fiu al unui sat românesc ancestral, cu datini şi rosturi, (obiceiuri!) ce vin din îndepărtate neguri temporale, autorul încearcă să nu se lase furat nici de „poezia”, nici de pitorescul colorat al locului de baştină, pe care, printr-o operaţie riscantă, dar finalmente reuşită, îl smulge din determinările istorice şi-l proiectează pe un orizont a-temporal care face din el o „picătură” în care se poate oglindi cerul întregii umanităţi.

Mateii sunt o seminţie de oameni ce trăiesc într-un tărâm paradisiac, şi, deopotrivă, într-un timp parcă sustras curgerii. Nici un element provocator apărut în acest univers nu le clatină convingerile, nici nu le modifică felul de a fi. Experienţele istorice, mai vechi şi mai noi, reconfigurate parabolic de autor, chiar dacă uneori îi tulbură, nu le alterează substanţa constitutivă. Ei rămân, sugerează autorul, un fel de monade indestructibile care ar putea la un moment dat să constituie „soluţia de avarie” pentru confruntarea decisivă, pe care, într-o bună zi, umanitatea o va avea cu dezordinea ce tinde să se instaureze pretutindeni.

Stilul naraţiunii este limpede, fluent, rezultat obţinut nu „de la sine”, cum ar putea să pară la o privire superficială, ci printr-o atentă şi minuţioasă elaborare, în tehnică „cinemato-grafică”, autorul utilizând pe alocuri un meta-nivel narativ, comunicând câteodată cu potenţialul cititor, adresându-i-se, luându-l ca martor, solicitându-i opinia, implicându-l, deci, în desfăşurarea epică. Această detaşare auctorială produce nu o dată, pagini delectabile de un umor subtil şi scânteietor, ce se citesc cu mare interes.

Paradisul Mateilor este o carte greu clasificabilă. Aflată la confluenţa dintre eseul filosofic, roman, basm, parabolă, utopie (sau distopie?) – fără să fie riguros încadrabilă în nici una dintre aceste specii, cartea lui Nicolae Radu (o nuvelă mai mare, sau un microroman, cum vreţi să o luaţi, pentru că, oricum, nu asta are importanţă!) este rezultatul unui proiect literar ambiţios, căruia autorul i-a dat chip concret, cu o dibăcie literară remarcabilă.

Lectura vă poate convinge de adevărul acestei aserţiuni.

 

Doru Moţoc

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Google Plus
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Email
  • RSS

Comments

comments

Add Comment Register



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Post Navigation

Email
Pinterest