Monthly Archives: Septembrie 2014

You are browsing the site archives by month.
508px-Bleuuuue

În primii doi ani, cunoscuţi sub numele de ani preclinici, fie­care examen trecut era o victorie, erau grupe în care luau exame­nul unul sau doi studenţi din zece, au fost şi cazuri când au picat toţi. „Cuiele”, nume date profesorilor cei mai exigenţi, erau, în anul I, profesorul Repciuc, la anatomie, iar în anul II, Citeste tot →

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Google Plus
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Email
  • RSS
Stefan_Luchian_-_Trandafiri_albi

Unul din năravurile mele păcătoase a fost și a rămas permanenţa unei legături speciale cu locul unde am fost adus pe lume. Am revenit ori de câte ori am putut la matcă, atras de o forţă ce depășea puterea mea de rezistenţă. Tot ce ţinea de satul  unde mă născusem păstra o dimensiune sacră ce Citeste tot →

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Google Plus
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Email
  • RSS
284px-Opened_up_a_Pandora's_box

L-ați pedepsit pe Dumnezeu. Păcătuia iertând prea multe. Ați inventat un zeu ateu Și-n loc de rugăciuni insulte. Ați promovat în juru-i sfinți, Cei vechi uitaseră să mintă În loc de prea cinstiți părinți, Ați zugrăvit o președintă. I-ați racolat pe repetenți Și i-ați adus din nou la școală. Minciuna știe, dac-o ierți, Să mintă Citeste tot →

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Google Plus
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Email
  • RSS
640px-Brøndsgade,_Sankt_Jørgensbjerg

-Moaşee.. -Da. – O strigam pe Moaşa. -Vino în curte, câinele e legat. -Nu mi-e de câine, că mă cunoaşte, da’ o căutam pe Moaşa. -Vino mai aproape, cine eşti ? -Lenea sunt, bună ziua Moşule. Unde e Moaşa ? -E şi ea p-aci, p-aproape, n-are unde să se ducă, aşteapt-o, că vine, ce ai Citeste tot →

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Google Plus
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Email
  • RSS
11_Kislyakov_Avtoportret

În primii ani de medicină n-am ajuns la spitale decât pentru consultaţii medicale, majoritatea la Spitalul Studenţesc. Când am intrat pentru prima dată într-un spital, ducându-l de mână pe neica Jean, soţul de vreo şaizeci de ani al verişoarei Leana, m-am abţinut cu greu să nu fac semnul crucii, gest automat la intrarea într-un loc Citeste tot →

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Google Plus
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Email
  • RSS
poza tata  alb negru

UBI AMICI, IBIDEM OPES. MEMORII AFECTIVE. Prevenire. Această carte, probabil ultima din ciclul Memorie, va fi rezervată prietenilor, cu neprietenii m-am războit în cărţi publicate anterior. Toate personajele din această carte sunt investite cu demnitatea de prieten. Lista prietenilor rămâne deschisă pentru cititori. Unele personaje și întâmplări din această carte au fost reinventate. Asemănările cu Citeste tot →

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Google Plus
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Email
  • RSS
Die_tote_Stadt

Mă opresc, să mă caut. Mă pierdusem. Gândul se rătăcise de trup. Înăuntru era gol, nu prea mare, Golul pe care îl umplusem înainte de plecare. Prietenii mă întreabă: „Unde ai plecat?” Că m-am pierdut, cum să le spun? De trei, patru ori m-am strigat… Mă regăsesc, mă întorc și m-adun. Sărbătorim revederea cu bucurie; Citeste tot →

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Google Plus
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Email
  • RSS
360px-Daniel_Valcarce,_EQUILIBRIO

Un memorialist incomod nu poate să rateze şansa unor evocări sincere a gândurilor nespuse, deranjante de multe ori. In ceea îl  priveşte pe mărturisitorul din această carte, o mărturisire jenantă se impune : și-a pus gândurile în cuvinte, fără să le măsoare tăria și consecinţele. Portretele neretuşate vor mai avea o meteahnă, vor semăna cu modelele Citeste tot →

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Google Plus
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Email
  • RSS